Unul dintre factorii de bază care guvernează manifestarea (Creaţia) este LEGEA SUPREMĂ A REZONANŢEI. În ceea ce priveşte nivelul relaţiilor dintre feluritele aspecte şi componente ale Creaţiei (fiinţe, lucruri, fenomene), această lege universală se particularizează în diverse moduri.
SIMPATIA
Simpatia poate fi definită ca o afinitate care există între două fiinţe, sau – altfel spus – ca o conexiune stabilită între acele lucruri între care există o anumită stare de rezonanţă sau legătură subtilă. Conform filosofiilor antice şi medievale, lucrurile şi fiinţele se influenţează reciproc neîncetat şi totodată ele influenţează, de asemenea, în permanenţă, întregul sau cu alte cuvinte TOTUL din care fac parte. Această inter-influenţă continuă se produce datorită energiilor subtile care acţionează prin intermediul legii rezonanţei.
În viziunea iezuitului şi iniţiatului kabbalist Athanasius Kircher (sec. al XVII-lea), atracţia sau respingerea, care în general se observă cu uşurinţă între multele lucruri, depinde de marea Forţă tainică a magnetismului, care clipă de clipă penetrează întregul Univers.
